NIMFA DIN PLEŞCOI, ASEARĂ S-A-NECAT CU O JUMARĂ…
articol de: Baietii cu ochi albastri
A trecut si Craciunul acesta si, o data cu el, darnicia unor politicieni care îsi aduc aminte de popor doar de Sarbatori, ori în campania electorala. În rest, obrazul basestilor, stolojenilor, bourenilor si al altor videni si tariceni ramîne gros ca soriciul de porc netrecut prin foc. Asa si cu Elena Udrea.
Republicana blonda, ofticata ca Traian Basescu a ramas impotent, a plecat prin tara la agatat. De Ignat (20 decembrie), Nimfa din Plescoi s-a aflat la Navodari, unde primarul PDL-ist al orasului, Tudorel Calapod (Cap de Pod) a organizat, în Piata Centrala, un fel de „corrida a porcilor”. De fapt, de sacrificat a fost sacrificat doar un singur porc, cumparat de Nuti din banutii agonositi prin vînzarea terenurilor de la Hanul Piratilor. Gurile rele spun ca taietoarea de cîrnati cu unghia nu ar fi vrut sa ofere nici godacul asta, dar ca primarul Cap de Pod i-a reprosat ca el a facut destule pentru ea si ca nu mai are de unde sa scoata parale si pentru porc. Asa ca, strîmbînd din nas, fitoasa a scos banii din posetuta daruita de Basescu si a procurat animalul. Navodarenii, aflînd ca în Piata Centrala se lasa cu pomana, s-au asezat la rînd înca de dimineata. Numai ca surpriza a fost pe cît de mare, pe atît de amara, cînd bastinasii au vazut ca exista un singur purcel. Au început sa se îmbrînceasca si sa se înjure ca la usa cortului, sperînd ca vor intra si ei în posesia unei bucati de carne sau a uneia de sorici. Ca la orice sindrofie la care e de fata si presa, Cap de Pod si Nimfa din Plescoi afisau zîmbete tîmpe, asa cum le-a spus lor Basescu la o sedinta. La un moment dat, Nuti Udrea, aratîndu-i primarului Tudorel Calapod cum stie ea sa muste cu carnasierii aia necrutatori, s-a înecat cu o jumara, de erau sa ramîna PDL-ul si tara fara vivandiera. Atunci, primarul Calapod a lasat respectul la o parte si i-a carat blondei vreo 3 pumni în spate si vreo 2 palme dupa ceafa. Atunci cînd si-a revenit în simtiri, Elena Udrea i-a trimis lui Cap de Pod o scrisoare, prin care îi multumea pentru gest si îi promitea solemn ca, de acum încolo, o sa devina vegetariana.
____________________________________________________________________________
Articol datat de anul trecut, în avuţia „Ziarul Tricolorul”.
Fineţea meschină
Pe această cale, transmit urări doamnei Elena Udrea. Ziua ei este încrustată în calendar pe 26 Decembrie. Şi atât de bine ne potrivim, că eu îmi serbez ziua Jumară în fiecare lună. De fapt a fost o zi trio, în loc de combo cum ziceam eu. Ziua Jumară, ziua Elenei Udrea şi a 2-a zi de Crăciun. No acuma aşa chef trebuia să fie…
Ştiţi voi că aţi aflat de blogul dânsei de la mine. Am reuşit o performanţă uimitoare de a aduna fanatici sau simpli oameni ai ei, să-i aduc la mine. Ce bucurie a fost atunci. Dar mai ales acum, când am dat peste articolul ăla de sus. S-a-necat săraca cu Jumara mea. Vedeţi?.. asta se întâmplă când pomeneşti prea mult numele ăsta. Şi mai ales de la o aşa persoană importantă ca mine. Mă rog.. importantă în felul meu. Ştiu să circul cu acceleratul de Iaşi că-i mai confortabil decât Intercity-ul şi decât InterPici-ul de la unguri.
No bine. Atât am vrut să fac. Să-i urez dânsei „La mulţi ani!” şi ea de asemenea. Aştept răspuns aici. Precis că va fi şi ea amuzată. Nu-i aşa? Imediat revenind la ale mele, voiam să.. mă gândesc la ceva ce nici eu nu aş fi ştiut. Şed în faţă şi pichetez asupra…
Când cuptorul o urnit, Anul nou o şi zănit. Deci da, pe când mă apuc şi eu de ceva ..serbus. So this is Christmas. Another year over.. and a new one has just begun. You and me together.. people can keep talkin.. saying what they like. But no one.. no one.. no one.. Nu-s cel care aşteaptă vorbe ce numai tu le ştii.. Te rog încetează să spui vorbe.. pe ales, vorbe fără sens şi iar vorbe în zadar..de parcă n-ai citi în viaţa mea.
! Scriind paragraful de mai sus, mi s-a luat curentul. Nu am reuşit să scriu şi alte chestii neimportante. Da’ totuşi ne-am sfădit aici în casă, de ce nu suntem în stare să chemăm Electrica, să vedem cum facem cu întreruperile astea interesante numai pentru casa noastră. De-abia aştept să mă duc la ştrand în Băile Felix. Precis că aş avea distracţie mai multă la ştrand decât la circul care v-am mai zis că stă până în 6 Decembrie. De ce e greu să accepţi că şi iarna poţi merge la ştrand? M-aş fi dus în Caraibe. Totuşi am observat că am aptitudini de căţărat pe pădurile noastre şi mă descurc bine. Mă rog, varianta cu marea şi cu ştrandul sună mai bine decât orice.. pe lume.
Mergeţi şi-l mai căutaţi, în cetate întrebaţi. De se întâmplă să-l aflaţi, lumii de ştire să-i daţi. Cât de interesant e că nu ştiu ce vreau să fac. O revenire în judeţul Arad sau petrecerea timpului pe aici în Bihor, însoţit de aerul orăşenesc orădean. Să fie precum a fost.. Într-un cânt cu dor şi .. încălţaţi cu opinci. Cu fluierui şi şuier.. cu fluierui fluierare.. de cu ziuă până-n sară. Iară vine un an nou şi anul ăsta se zvoneşte că va fi aşa: