Reevaluarea stării de început de sfârşit

Precum cineva spune: „Şi simt miros… a caise putrede şi mahmure.”

V-am lăsat cu acel articol data trecută („Se scurge timpul”) ce vi s-a părut „distractiv”, „super tare” şi „plictisitor”. Acum de-abia aştept părerile sugestive realizate de aceste tag-uri prezentate mai sus, în ăst articol. „Ameţitor” ar fi ceva interesant, în sensul în care v-aş bombarda cu nişte chestii şi n-aţi mai şti ce să credeţi sau cum să le interpretaţi. Cât de leneşi aţi ajuns, vizitând site-ul ăsta şi plictisindu-vă, fără măcar să apăsaţi pe acele iconiţe ce se dovedeau a mai destinde atmosfera aceasta vidă?

O nouă zi. Toate-s noi şi noi vechi. Mă indignează felul în care vreau eu să comunic nimicul. P-arc-am ajuns să fiu şi eu ca ăla ce ne-a spus că tramvaiul are uşi, iar oamenii trebuie să coboare prin acele uşi şi nu pe geam, să sară. Mai ales erau câteva subiecte atât de tâmpite. Dar mă gândesc eu, că toate se reiau, întrucât în fiecare zi se nasc persoane noi în lume şi deci, trebuiesc duse mai departe informaţiile. De câte ori n-am auzit că în perioada iernii poate să ningă şi oamenii se dau cu schiurile şi cu săniile? Copii au nevoie de informare, iar de aia există media şi tot ce mai încape în ea.

Îh. Ă. Aaah! Câteva interjecţii folosite regulat pentru exprimarea năpăstuinţelor aduse mie, de diferite obiecte de pe lumea asta(sau stări. Da.). Acum, mai mult ca oricând o să încerc să realizez o întrevedere cu o lume sportivă. Se pare că voi deveni un „sport-a-needer” şi că o să-mi meargă bine dacă continui să fac treabă. O să merg cu o fostă prietenă la nişte cursuri de Tabu (Tae Bo) unde o să învăţ chestii de genul:

Şi mai mult, zic Tabu întrucât mi-e total necunoscut domeniul ăsta al sporturilor. Obişnuiam să fiu sedentar. Dar cum nu mai vreau, trebuie să încerc şi să înţeleg că am nevoie de astfel de lucruri, dacă vede-se că ai nevoie de forme şi corp (*) ca să fii cu un pas înaintea celuilalt care vezi că e mai.. urât(ă) şi ţi-ar fi un pic ruşine să nu îţi faci de râs alegerile faţă de prieteni. *referire specială pentru oricine doreşte să se încadreze aici.

Iar acum eu fiind vizitator al Acvaria, m-am decis să apelez la un program special oferit de compania de telecomunicaţii şi să văd unele chestii. Desigur, nădejdea nu mi-o pun în aşa ceva şi nici măcar influenţa. Există 3 tipuri (şi ţi se dau 200 credite): ASTRO-CALCULUL(50); CUPLUL, PE SCURT(100); CURIERUL DESTINULUI(100). Am distribuit inegal creditele şi am ales acel curier al destinului, unde: „Relaţiile sociale sunt oscilante pe parcursul vieţii tale, eşti pretenţios şi vei fi destul de tranşant cu amicii, astfel încât vei rupe multe relaţii, când acestea nu te vor mai satisface. Dar ai să înveţi să devii mai tolerant până la maturitate, dar cu sacrificiul multor relaţii. 2010-2016 vor fi ani intenşi în plan relaţional.”

Adevărul e că nu înghit orice şi chiar aleg să analizez totul în detaliu. Problema mea e şi se pare că există oameni care să se conformeze. Doar aşa scrie în acel mesaj sau înţeleg eu. probabil că o să mai apelez la chestiile astea pentru amuzament şi precis că o să întreb ceva mai mult despre alte chestii. Dar totuşi, nu mă încred în aşa ceva pentru că nu are rost. Link către astrograma care e greşită întrucât eu nu-mi cunosc ora naşterii exacte. Am ales ora la pura întâmplare şi datele sunt neconcludente în cazul meu. Aşadar, îmi pot continua liniştit munca şi voinţa să mi-o susţin în a mă realiza pe planul ăsta fizic. Să zic odată că am scăpat şi-s şi eu ca X, nu mai trebuie să-mi fac griji că n-ajung preşedinte. Asta în nenumăratele cazuri pe care le-am spus în legătură cu problematica de a fi sau a nu fi.

Cum problema e că nu mai pot să scriu ceva, având impresia adevărată de a fi urmărit şi de a vedea faptul că alţii cred că am planuri nesăbuite şi încerc să fac toate relele din lume, dar mai ales să nu mă ocup de mine însumi şi să stau în faţa acestui calculator şi în faţa acestui vid, mă decid să fiu mai liber(vezi acţiunile pe care vreau să le desfăşor, mai sus) şi să nu mai folosesc pentru moment această formă de comunicare. Nu de alta, dar întotdeauna iese cu scandal o astfel de ieşire în vid, mai ales aici şi acolo pentru că sunt forme de divertisment, în loc ca eu să-mi iau un angajament zilnic de susţinere a vieţii.

Apropo, era un film „Trăieşte-ţi viaţa” şi era un adolescent, care la un moment dat s-a îmbolnăvit de cancer. A avut şi prieteni, dar nu a vrut să dezvăluie această boală ca nu cumva să le provoace tot felul de închipuiri. Mai apoi a venit şi bunicul lui, cu care nu se mai văzuse de ani de zile după ce fiul lui (adică tatăl adolescentului) l-a denigrat. Desigur că şi nepotul a urmat ura tatălui, pentru ca mai apoi să înţeleagă necesitatea acordării de atenţie. În fine, a învăţat magia şi a adus un surâs copiilor din spital suferinzi de aceeaşi boală. (El era adolescent şi a avut un cancer ce se manifesta copiilor până la 5 ani.) În final acesta a murit.

Probabil că trebuie să-mi formez un obicei compulsiv de notare a tuturor priorităţilor undeva şi să încerc să-mi conduc timpul pe un canal cât mai scurt. Să nu pot spune: „Mă plictisesc.” Nu ştiu dacă pot realiza, dar de încercat cu siguranţă se poate. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Aşa zice-se că doar de mic poţi obţine performanţe într-un domeniu, practicându-l des. Şi eu cum arareori îmi dezleg mintea, aceasta încearcă să ştie doar chestii rudimentare. Păcat.

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Extra Selecta

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s