Trandafir de carne

„Trandafir de carne”, poate avea atâtea însemnătăţi cât nici eu nu le-aş fi interpretat. Trandafir de carneUn fel de atribuire cu această imagine ar putea fi:„Te-am întâlnit în cimitir, aveai pe piept un trandafir, din ochi ieşea un viermişor, aveai în spate un topor.” Nu e adevărat că sunt prezente elemente de natură morbidă şi totodată care-ţi provoacă simpatie? M-a atras din prima privire această imagine şi o atât de profundă gândire a celui care a reuşit să mă pună în contact „direct” cu ceea ce vroia să exprime el/ea. Ce bine reprezintă starea mea din acest moment. Bine, că mai sunt multe altele pe care le poţi interpreta cu „Trandafir de carne”. Să nu mai poposesc atât de mult cu această imagine-imaginaţie şi să continui tot cu acest subiect, al .. înfruptării sau al pasiunii ce poate fi dezvăluită din fiecare dintre noi şi de o atâta ardoare ce poate fi arătată.

Cum bine se vede, tema e una stretocheleto pasională şi plină de tot ce poate cuprinde ceva din cineva, care se presupune că e ştiut de oricine. Sentimentul. Mai mult de atât, inspiraţia acestui articol vine din faptul că am reuşit să vizionez secvenţe din „Arta seducţiei”, la un anumit film. Femeile fericite sau nu cu viaţa lor, au zis: „Hai să fim mai bune!”. Bune în ce sens? Cam aşa suntem şi noi. De parcă nu ne-am mulţumi cu ce avem şi vrem să continuăm şi cu alte teritorii noi. Spre final iese un amalgam, din care tragi concluzia că „pierderea de timp” a fost cu folos. DAR, „amânarea e hoţul timpului” este atât de adevărată încât nu prea băgăm în seamă timpul ce se scurge-n viaţa noastră încet-încet, cum frunzele arămii cad acum toamna.

„Şcoala seducţiei”, e filmul ce l-am vizionat şi mi-a aprins o atât de dragă discuţie Lips that actsdespre acest subiect, care îmbină o nouă recucerire a persoanei iubite şi dorinţa de a fi mult mai respectat şi cu un mai dezvoltat simţ al plăcerii. Parcă ar fi o dramă-comedie de care nu-mi puteam despărţi ochii, doar atunci când erau secvenţe de seducţie învăţată greşit. Cu siguranţă sunt şi alte metode prin care poţi intra într-un mod mai profund cu cealaltă persoană, căreia i te dăruieşti. În film, unele au realizat cât de important era fizicul lor în relaţie(prin fizic înţelegând părţi ale corpului, în acest context.) şi totodată cât de neimportante erau ele pentru restul personalităţii lor.

Ai auzit probabil peste tot: „Soţul şi-a omorât soţia.” şi invers. Care sunt cauzele acestor crime? Din pasiune, din gelozie, din beţie, din prostie? Pentru ce sunt comise aceste crime? Depinde de la caz la caz, dar deseori problema e una pasională, din gelozie. Am o soţie(exemplu) pe care o iubesc enorm de mult, dar ea e manageră la o multinaţională şi clar are de încheiat anumite contracte pentru prestarea de servicii. Cum cei mai mulţi sunt bărbaţi, câteodată mai are de discutat şi d’ale persoanei. o întreabă una-alta, ea-mi spune şi eu ce fac? O iau la întrebări, că doar sunt soţul ei şi trebuie să ştiu tot ca nimic să nu-mi scape. Aici deja e un punct slab. Nu mai e deja deplina încredere, cu care odată ai pornit la un drum(zice-se) şi pe care vrând îl parcurgi cu saţietatea unui om flămând. Cumpătul cine şi-l pierde, roata n-are a mai drege.

Mie tot îmi dictez faptul că toate sunt la timpul potrivit, al întâmplărilor ce vor avea loc cândva, neprecizat. Atunci, în afara acestora, dar care are rol cu această temă, vă dau doar o imagine care-mi surâde şi totodată te face să gândeşti asupra faptului ce s-a-ntâmplat.

Închid acest subiect inepuizabil, dar terminat pentru că aşa se cere în orice articol prin:

Au rămas în...

 

 

Anunțuri

7 comentarii

Din categoria Extra Selecta

7 răspunsuri la „Trandafir de carne

  1. Mirela Dragu

    Vroiam sa pun ca e o chestie reciproca cu discutii de „ale persoanei”, pe care si barbatii le au le au cu alte femei in interes de serviciu sau nu.Incredrea e baza oricarei casnicii, ea se mai pierde, se mai recupereaza. E f tare poza!

  2. Mirela Dragu ..ai dreptate :mm: plus si ceva afectiune zic eu :oh: .. super articol Razvan :happy: :mda:

  3. Mira

    Mirela, ai dreptate. Super articol Răzvan:) :bv: :mda: 🙂

  4. Ai dreptate, haha, ar fi trebuit sa las’ fraza pe final, faceam si eu un final apoteotic, hihi. N-am apucat sa citesc inca, dar e pe rol. Sa-nteleg ca e faina si ma impulsionezi sau e naspa si vrei sa ma chinui? Asa par si eu simpatica, nu?!

  5. :mm: Poate nu e chiar în genul meu cartea, fiind vorba despre o perioadă de război şi cum se vindeau copii pe străzi soldaţilor şi alte minunăţii. Ce-i drept din 3 în 3 zile o mai răsfoiesc. Ajung şi pe la jumatea ei :mda: . Mai mult mă va interesa Faulkner. :ehee:

  6. Edith

    Hi-Hi !!! Deci nah nu mai am cuvinte sincer nu prea am inteles care-i legatura intre inceput „cimitir,viermisor…” si starea ta dar in rest SUPER TREABA Razvan {se pare ca pe aici asa ti se spune} :bv: :bv: :sal:

  7. :raule: :impreuna: :cald: :cald: 😀 :cald: sal

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s